Arhiva Activă revine la Cinemateca Eforie cu „Amour fou: iubirea-revoluție”

În perioada martie-iunie, Arhiva Activă revine la Cinemateca Eforie cu o nouă retrospectivă dedicată unei forme de iubire ce nu se lasă constrânsă în ciuda presiunilor sociale: „Amour fou: iubirea-revoluție”

„Reprezentarea iubirii a avut dintotdeauna – și nu doar în cinema – un potențial subversiv remarcabil, prin pasiuni sexuale și proiecții mentale care pot ieși din sfera acceptabilității sociale. În conturarea programului ne-a preocupat explorarea acestor forme de iubire, pornind de la conceptul de „amour fou” („iubire nebună”) atât de drag artiștilor suprarealiști prin implicațiile sale revoluționare. Iubirea trăită până la extreme revelează pulsiuni ancestrale violente și conduce la apoteoza simțurilor. Dărâmă mituri adânc înrădăcinate în mentalul colectiv și transferate în plan social prin legi care răspund nevoii claselor dominante de a menține status quo-ul. Răstoarnă orice ordine morală, politică și religioasă, zdruncină fundamentele realității oferite ca un dat de neînvins. Iubirea nebună presupune ființarea pe granița fină cu moartea, cu pericolul iminent al pierderii echilibrului mental și emoțional văzute ca o construcție necesară societății pentru a se autoconserva. Dar ce se întâmplă când societatea însăși se dovedește nocivă exprimării energiei vitale, când limitările pe care le impune oamenilor îi alienează și le blochează din start orice formă de împlinire individuală? Devine ea o lesă, suprimă instinctele primare și le obligă să se manifeste în alte zone distructive pentru umanitate, precum războiul sau inechitatea economică?

Această selecție de filme prezintă diferite stadii ale iubirii obsesive. Iubirea nebună este o iubire fără coerență obiectivă. Se prea poate să aibă o logică internă, dar pentru cei care nu sunt efectiv angrenați în această poveste de dragoste ea devine aproape de neînțeles tocmai pentru că suprarealismul este, într-o anumită măsură, un hiperrealism, reducând expresia la forma ei primară, mai puțin filtrată. Iubirea nebună iese din uzual și este adesea incomodă – e un „corp fără organe”, așa cum a fost teoretizat de Deleuze și Guattari; dar cei care intră în contact cu acesta devin mai conștienți de corpurile lor. Așa se explică, poate, iubirea care se împlinește doar în vis, sau doar în imaginație, pentru că realitatea exterioară nu o poate tolera. Așa se explică eliberarea prin explorarea limitelor sexualității, ca o formă de a transcende constrângerile culturale și sociale care reduc la cel mai mic numitor comun posibilitățile de trăire individuală, sau iubirea autodistructivă, mergând până la autoanihilare, ca o formă de trăire plenară coagulată într-un protest intim, constant restructurant, ce își poate găsi desăvârșirea doar în moarte.

Cele 19 filme alese din patrimoniul cinematografic păstrat în Arhiva Națională de Filme aparțin unor epoci și culturi diferite și prezintă ipostaze multiple ale iubirii ieșite din sfera convenționalului, arătând o dată în plus că ea nu aderă la un timp și la un loc. Sunt filme în care iubirea e o forță transformatoare, o trăire ce stăpânește și copleșește, neținând cont de niciun factor exterior. Iubirea nebună este de multe ori o dragoste interzisă ce își transformă subiecții în proscriși ai societății. Cineaștii preocupați, de-a lungul timpului, de această temă au contribuit, conștient sau nu, la disecarea unor norme sociale restrictive și la schimbarea percepției colective asupra tuturor formelor de iubire posibile.”

Program curatoriat de: Irina Balcu, Liri Chapelan, Teona Galgoțiu, Alexandru Leca, Ștefan Ristea, Andrei Rus, Maria Salomia, Laura Săvuțiu, Daiana Stănușoiu, Andrei Voineag
Grafică afiș: Laura Săvuțiu, în cadrul unui atelier al Centrului de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, desfășurat între decembrie 2022 – martie 2023.

Mai multe detalii, AICI.